Literele jucăuşe

Pe la început de vară
când prin aer gâze zboară

iar pe ram se rumenesc

poamele şi se-ndulcesc,
Ionică a văzut
că din iarnă a crescut

pân-la crengile rotate

cu cireşe încărcate.

De pe pom el îşi culese

singur fragede cireşe:

şi în sân, şi-n buzunare.  
Cât de bine-i să fii mare!

Cu această veste bună

pleacă bunului s-o spună:

că de azi să nu-i mai zică

"nepoţelul Ionică"

ci Ion, căci este mare,

şase ani de-acuma are

şi pentru întâia oară

a strâns poame  fără scară.

Bunicuţul s-a mirat,

din priviri l-a măsurat:

-Bine zici că mare eşti,

bun pentru citit poveşti.

De pe raftul cel de sus

cărţi cu basme i-a adus

şi desene colorate.

Lui Ion i-a dat o carte:

-Ţine un abecedar,

în curând vei fi şcolar.

Ionică l-a privit

întrebând nedumerit:

-Ce e scris aici, bunele?

litere sunt ca mărgele:

prinse în şiraguri multe,
toate-s mici, necunoscute.

Eu te rog să le citeşti,

drag mi-e să ascult poveşti.

Bunicuţul l-a cuprins,
- Nu, flăcăule, - i-a zis,
că eşti mare- tu mi-ai spus,
la cireşe ai ajuns.
De-i citi cărţile mele,
vei ajunge pân-la stele.

Nu e complicat deloc,
cu desenele-i un joc:

cuvântul e ilustrat

prin desenul colorat,

îl pronunţi, apoi asculţi:

care sunete auzi?

Primul sunet când rosteşti

scris lângă desen găseşti

litera ce-i aparţine,

hai, încearcă-acum cu mine:

Desenat e un arici,
A e litera de-aici.
Dincolo e B - baston.
Apoi C, e camion.
D, e desenat un dinte.
E, e un elev cuminte.
F, un fluture pe floare.
G, gândac nici mic nici mare.

H, vedem un harbujel.
I, priveşte, un inel.
Î, un îngeraş în zbor.
J, aici e un jonglor.
K, un kilogram de-alune.
L e în cuvântul "lume".
M, e desenat mohor.
N, acolo e un nor.

O, pe creangă-i o omidă.
P, o vezi? E piramidă.
R, în zbor e-o rândunică.
S, e soare şi surcică.
Ş, sunt şapte soricei.
T, îl recunoşti? E tei.

Ţ, aici e un ţânţar.
U, un ursuleţ hoinar.
V, aici e veveriţă
şi o vulpe ştrengăriţă.
X, un xilofon vedem.
Z, un zarzăre avem.
Mai sunt: ă şi â din a.
Iar apoi vei învăţa
nişte litere străine:
Q şi Y, dublu W,
ce-i compus din doi de v
Ai văzut, tu, nepoţele,
cum sunt literele mele?

Ionică  încântat

că deja a învăţat

literele illustrate

pe-acea pagină de carte,

sare-n sus de bucurie:

- Ştiu ce litere-aici scrie:

A, ă, â, be, ce, de, e, 
fe, ghe, ha, 
i, î, je, ka, 
le, me, ne, o, pe, qiu, re, 

se, şe, te, 
ţe, u, ve, 
dublu w, ix, i grec, ze…
Toate sunt: treizeci şi unu -
spune bucuros lui bunu.

- Să le-nveţi nu e scofală,
prea puţin e pentru fală,
în cuvinte să le legi
cere muncă, înţelegi?

Cred că-a înţeles băiatul,
căci urmase-ndată sfatul,
acum fruntea încreţeşte
şi o carte răsfoieşte.

Vede litere de toate:
mai mărunte, mai măşcate.
stau pe file grămăjoară:
urcă, se rotesc, coboară...
Pe Ion îl tot îndeamnă
să le-nveţe pân-la toamnă.

- Bunul a avut dreptate,
greu e de citit, măi frate!
Literele-i zic cochete:
- Vino, să încerci, băiete,
din desene să ne-alegi
şi-n cuvinte să ne legi.

Lângă B e bicicletă,
lângă R e o rachetă,
încă una, A îi spune,
stă colea, lângă alune,
V e lângă veveriţă,
apoi O lângă oiţă.
De acum Ion le ştie,
le pictează pe-o hârtie,
însă una-l necăjeşte:
nu ştie cum se citeşte.
Nu doriţi să-l ajutaţi,
voi, piticilor fârtaţi?

Ionică nu se lasă,
şi din pagina aleasă
mai alege un cuvânt,
şase litere-n el sînt...
Şi desene tot sunt şase:
o şopârlă şorţ îşi coase,
un cocoş că-i prânz vesteşte,
un ou se rostogoleşte,
o albină miere-adună,
Luna pleacă să apună,
iar în cer un avion
îl invită pe Ion,
să se-apuce de citit.
Voi cuvântul aţi ghicit?

Jocul lui Ion îi place,
încă-o pagină întoarce:
vede desenată-o casă,
acuarele pe o masă,
nişte raţe într-o baltă,
o tulpină despicată
cu topor în ea înfipt
şi un elefant vopsit.
Înţelegeţi, măi voinici
ce cuvânt e scris aici?

Colo-i sprijinită-o scară,
de un pom în ogrăjoară,
un arcuş fără vioară,
o rochiţă roşioară
şi-o elevă-ascultătoare.
Vom citi cuvântul... Care?

Uite un vapor pluteşte,
arborele-n curte creşte,
Radu fuge cu o roată,
intră Andrieş pe poartă,
cine primul a aflat,
ce cuvânt e desenat?

Ionel bine dispus
sare bucuros în sus
în sfârşit el a învins:
taina cărţilor a prins,
desenează uşurel
cuvinţele fel-de-fel.


Feţi-frumoşi şi pici-voinici,
care-s adunaţi aici,
vă îndemn să încercaţi
litere să desenaţi,
compunând cuvinte noi
tot aşa cum facem noi.